Cum aleg o bicicleta?

Există două prime întrebări esențiale pe care trebuie să ți le autoadresezi în momentul în care te decizi să cumperi o bicicletă: pentru ce anume doresc să folosesc biciclete și care este bugetul de care dispun? Este evident din capul locului că scopul pentru care cumperi acea bicicletă poate fi știut doar de tine, însă multă lume achiziționează biciclete fără a le folosi în scopul în care le cumpără, de aceea sfârșesc a nu fi utilizate corespunzător sau a nu fi utilizate deloc. Spre exemplu, nu are sens achiziția unei biciclete de munte pe care s-o folosești doar în oraș, căci cu o bicicletă construită pentru mediul urban vei avea nevoie de un buget mai mic, iar bicicleta se va strecura mai rapid și mai ușor prin trafic. Achiziția unei biciclete de munte are sens atunci când este folosită și pe la munte, astfel având rol dublu: să te deplasezi prin oraș din punctul A în punctul B, dar să te recreezi sau să te distrezi la munte.

Apoi este vorba despre buget. La fel ca în cazul oricărui produs, bicicletele mai ieftine au dotări mai slabe, pe când cele mai scumpe, au dotări mai bune și tehnologii avansate pentru cadru, elementele de suspensie, de transmisie, frâne etc.

Există cea mai bună bicicletă?

Da, există. Este aceea care îți îndeplinește toate nevoile judecând că ai plătit pe ea o sumă convenabilă ție. Asta înseamnă că poți cumpăra o bicicletă de munte de 2.500 de lei pe care s-o folosești pe trasee recreațioanale în weekend, la ture de 20-30 de km și să fii complet fericit cu decizia pe care ai luat-o. La fel, poți cheltui pe bicicletă 5.000 de euro, dar să fie un full-suspension cu cadru din carbon și greutate redusă cu care participi la maratoane. Și în acest caz vei fi mulțumit de decizia luată. Nu vei mulțumit de decizie în cazul în care achiziționezi o bicicletă de 3.000 de lei, poate cu suspensii, pe care o vei folosi într-un Bike Park precum cel de la Postăvaru. O bicicletă cu un astfel de preț nu va putea niciodată să îndeplinească un minim de condiții pentru a rula în condiții dificile.

Care sunt tipurile de biciclete?

Poți alege între biciclete de munte, biciclete de oraș, biciclete de șosea (cursiere), biciclete gravel, biciclete electrice, biciclete pliabile sau biciclete pentru copii. Și aceste categorii se împart apoi în mai multe subcategorii.

Spre exemplu, în cazul bicicletelor de munte – cea mai complexă categorie, împărțim pentru început bicicletele în hardtail (furcă cu suspensie, dar cadru fără suspensie) și full-suspension (furcă și cadru cu suspensie). Apoi, acestea sunt categorisite în funcție de lungimea suspensiei:

-Cross Country/Maraton: între 100 și 120mm
-All Mountain: între 130 și 150mm
-Enduro: între 160 și 170mm
-Freeride: 180 și 190mm
-Downhill: 200mm

Mai trebuie menționat desigur și materialul din care este construit cadrul, de regulă fiind vorba despre aluminiu (mai ieftin) sau carbon (mai scump). Există și oțelul (cel mai ieftin) sau titanul (cel mai scump). Oțelul este utilizat pentru bicicletele foarte ieftine sau pe cele de supermarket.

De unde știu că am nevoie de o bicicletă de Cross Country și nu de una de Downhill?

Cu cât suspensia unei biciclete este mai mare, cu atât greutatea sa crește. Dacă vrei să participi la maratoane, cu siguranță vei avea nevoie de o bicicletă cu suspensii mai mici, între 100 și 120mm, uneori poate 130mm. Geometria bicicletei este de asemenea adaptată traseelor de maraton. Spre exemplu, furca unei biciclete de downhill are un unghi al furcii atât de degajat, încât ar fi dificil să urci cu ea. Mai mult decât atât, transmisia cu 7 pinioane mici va face imposibilă orice urcare, pe când o bicicletă de maraton are o geometrie echilibrată, care să te poziționeze eficient în șa chiar și pe urcările cele mai dificile, oferind un unghi al furcii suficient de bine gândit încât să poți coborî în siguranță. Totodată, transmisia are mai multe pinioane oferind astfel mai multe rapoarte din care poți alege. Bicicletele de downhill pe de altă parte sunt și foarte grele, cântărind undeva la 17-18 kg, ceea ce te va obosi pe pedalat. O bicicletă de marton mai scumpă, are o greutate de 10 kg. Unele ajung chiar și la 8 kg. Am ales discrepant cele două segmente ca să înțelegi mai bine diferențele.

Ce transmisie este suficientă pentru bicicletele de munte?

Pe vremuri, cu o transmisie 3 sau 2×10 (adică 2 foi și 10 pinioane) îți făceai treaba pe traseu, indiferent de cât trebuia să urci, să mergi pe plat sau să cobori. Apoi s-a făcut trecerea la 11 pinioane, foarte populare fiind transmisiile 2×11. Ulterior s-a trecut la 12 pinioane și acum chiar și biciclete mai ieftine sunt dotate cu o foaie și 12 pinioane. Un minus al transmisiei 1×12 față de 2×11 este că oferă implicit mai puține rapoarte. Așadar, va trebui să-ți adaptezi ritmul și cadența la o transmisie cu o singură foaie. Nu este imposibil, dar pentru începători ar putea să pară mai dificil. Dacă vii de la o transmisie 3×10 și treci la una 2×11, nu o să simți o discrepanță prea mare.

Dacă faci ture lungi pe munte, de până-n 60-70 km cu diferență de nviel de până-n 2.000m, este clar recomandată o transmisie cu mai multe pinioane, poate chiar și cu două foi. Dacă faci ture de până-n 30-40 de km cu difrențe de nivel de până-n 1.000m, o să te descurci și cu o transmisie 1×12.

Dar despre frâne?

Trebuie să știi că și aici există o diferență notabilă. O frână entry level, pe lângă faptul că este construită din materiale chiar ieftină, nu o să permită o modulație foarte bună, iar de regulă se va încinge rapid. Comparativ cu o frână mai scumpă, aceasta din urmă îți oferă mai multe tipuri de reglaje, poți controla mult mai bine procesul de frânare prin modularea manetei (apăsând mai tare sau mai încet) și este consrtuită din materiale mai ușoare și mai de calitate.

Cel mai important este însă diametrul discului. Dacă ai peste 70 de kg și rulezi cu un disc de 160mm pe față, vei simți în unele situații că nu ai frână deloc. Acum imaginează-ți ce înseamnă să cântărești 90 de kg cu un disc similar. Astfel, ideal ar fi să alegem discul în funcție de greutate, iar media ar fi de 180mm. Am spus media, pentru că multe furci nu permit instalarea unui disc mai mare (forțele care acționează asupra brațelor inferioare ale furcii putând să deterioreze furca la un moment dat). De aceea, furcile mai scumpe oferă suport și pentru discuri de 200 sau 220mm. Așadar, înainte de a face un upgrade al discului de frână, asigură-te că furca ta poate suporta unul mai mare de 180mm. Alături de disc va trebui să cumperi și un adaptor (care distanțează etrierul față de disc) dar și alte două șururburi de prindere – mai lungi.

Suspensia?

Este esențială pentru o tură confortabilă dar și pentru performanța bicicletei. Există biciclete cu suspesnii duble la un preț de 1.000 de lei, însă acelea au mai mult doar un rol estetic decât practic, căci performanța lor este aproape nulă. O furcă de calitate pornește de pe la 2.000 de lei și poate ajunge lejer la 7.000 de lei sau mai mult. Un amortizor de spate performant de asemenea va costa foarte mult și ce trebuie să înțelegi este că acel preț reflectă nivelul de calitate și de performanță. Nu toate furcile de toate dimensiunile și nici amortizoarele nu sunt compatibile cu toate cadrele de bicicletă, așadar pune o întrebare pe acest forum dacă dorești să afli informații despre compatibilitate.

Și despre anvelope? La fel?

Da, majoritatea producătorilor au 3 paliere de calitate pentru anvelopele pe care le produc, de aceea o anvelopă de la Schwalbe poate costa 80 sau 450 de lei, chiar dacă denumirea este aceeași. Practic, diferențele se fac la calitatea gumei și a mixului acestuia, iar o gumă de calitate îți poate scote o sumă serioasă din buzunar. Așadar, nu te păcăli cu un preț mic, căci calitatea nu este aceeași precum a unei anvelope mai scumpe. Dar înainte de toate, întreabă-te dacă ai nevoie de acea calitate și acel nivel de performanță.

Și dacă vrea să-mi cumpăr o bicicletă electrică?

Ei bine, tot ceea ce am menționat mai sus este valabil și pentru bicicletele electrice, cu excepția faptului că sunt mai scumpe și vin cu ceva în plus: un motor și un acumulator. Producători de renume precum Bosch, Shimano, Yamaha, Brose sau TQ au produse pe care te poți baza. Producătorii chinezi de motoare vin cu prețuri mai mici, însă cu o calitate îndoielnică mai ales la nivel de acumulator (ai văzut deja probabil pe internet multe acumulatoare care iau foc). Altfel spus, e mai liniștitor să știi că acumulatorul tău are celule Panasonic decât o unele cu o denumire stupidă, gen Tzin-Li.

Motoarele bicicletelor electrice de calitate vin și ele pe două paliere de performanță, cuplul fiind diferit. Puterea nominală este aceeași. Acumulatorii pot avea în zilele noastre o capacitate între 500 și 800Wh, cele de capacitate mai mare având desigur o autonomie mai mare, dar fiind mai grele și mai scumpe. Mai există o categorie de biciclete electrice ușoare, care nu cântăresc mai mult de 20 kg (full-suspension), însă au un acumulator mai mic, de 360 sau 400 Wh) și un cuplu mai mic pentru motor. Sunt construite în general pentru cei cu antrenament și costă o mică avere.

La ce trebuie să fiu atent când cumpăr o bicicletă electrică?

Fie că e nouă sau second hand, ar trebui să aibă garanție. Înlocuirea unui motor poate costa 800 de euro, a unui acumulator – idem. Așadar ar fi bine să ai plasă de siguranță. Fiind vorba despre un vehicul ajutat de un motor, nu mi-aș bate capul cu componente de top, însă frânele trebuie să fie foarte bune și anvelopele de asemenea.

Roată de 27.5 sau de 29 de inch?

Această alegere se va face în funcție de:

1.Înălțimea celui care folosește bicicleta
2.Stilul de dat

Înălțimea unui biciclist determină și dimensiunea de roată. Dacă măsori 1.60m este greu de imaginat că te vei descurca bine pe o bicicletă cu un set de roți de 29 de inch. Dacă ai peste 1.70m, atunci poți pedala liniștit și pe un 29er. La fel și invers: dacă măsori 1.90m vei arăta cel puțin ciudat pe o bicicletă cu roți mai mici.

Însă există și excepția: unii preferă roțile mai mici pentru că bicicleta este mai manevrabilă și se pot juca mai ușor cu ea pe traseu. Există de asemenea și versiunea de roți mullet, cu roată de 29 pe față și 27.5 pe spate, această formulă combinând ce-i mai bun din ambele segmente.

Alegerea altor tipuri de biciclete

În cazul bicicletelor din celelalte categorii lucrurile sunt destul de clare: nu cumperi o bicicletă de oraș pe care s-o folosești pe munte, la fel cum nicio cursieră nu are ce căuta pe un traseu denivelat. De asemenea, bicicletele pliabile pot fi achiziționate dacă ai nevoie să o stivuiești în spații mici, iar bicicletele de copii au avansat atât de mult încât li se pot aplica toate cele menționate mai sus despre bicicletele de munte, cu diferențe notabile la dimensiunea roților sau la cursa suspensiilor (cele pentru copii fiind mai mici).

Un sfat bun pentru părinții care achiziționează biciclete pentru copii: nu cumpărați o bicicletă cu un număr mai mare așteptând ca cel mic să crească, iar astfel s-o folosească mai mulți ani! Este cea mai mare greșeală pe care o puteți face, deoarece transformă experiența copilului într-un chin, când aceasta ar trebui să fie o plăcere.

Altfel spus: la fiecare vârstă/înălțime, copilul trebuie să aibă o bicicletă pe măsură, chair dacă asta înseamnă să achiziționați 3-4 biciclete până la adolescență.

Dacă nu te-am lămurit cu cele scrise în acest ghid, te invit să pui o întrebare pe acest site și îți voi răspunde cu drag.